BLOG

Banca Regională pentru Alimente Oradea marchează finalul proiectului „Gata cu Risipa!”, derulat în perioada aprilie 2024 – aprilie 2025. Într-un singur an, proiectul a adus schimbări concrete în comunități din 6 județe – Bihor, Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Brașov și Dolj – contribuind la reducerea risipei alimentare și promovarea unui stil de viață mai sustenabil. Prin intermediul programului Raiffeisen Comunități, prin Acceleratorul de ONG-uri, finanțat de Raiffeisen Bank și cu sprijin în implementare oferit de Asociația pentru Relații Comunitare, proiectul a avut trei obiective majore: creșterea cantității de alimente salvate de la risipă, amplasarea a 4 stații de compostare în 4 comunități din Bihor (Tinca, Sânnicolau Român, Marghita și Tărian), precum și derularea de ateliere și campanii de educare despre reducerea risipei alimentare și compost.   Rezultate concrete și impact comunitar Pe parcursul proiectului „Gata cu Risipa!”, s-au redirecționat 141.169 kg de alimente către 28 de ONG-uri din județele Bihor, Sălaj, Satu Mare și Maramureș. Aceste alimente au ajuns la peste 2.600 de persoane aflate în nevoie, dintre care 1.497 sunt copii. În cadrul proiectului, Banca pentru Alimente Oradea a instalat 4 stații de compostare în comunități din județul Bihor: Tinca, Sânnicolau Român, Marghita și Tărian. Aceste stații de compostare vor continua să funcționeze și după finalizarea proiectului, elevii continuând să transforme resturile alimentare în pământ fertil. Compostarea a reprezentat o experiență de învățare practică: copiii au învățat despre compostul,  cum se obține, care este rolul său, dar au și adus resturi alimentare în mod constant și au văzut cum acestea se transformă în pământ fertil. Prin activitățile educaționale – peste 10 ateliere, prezentări de filmulețe și jocuri – Banca pentru Alimente Oradea a ajuns în mod direct la 2.897 de elevi din 6 județe (Bihor, Sălaj, Satu Mare, Maramureș, Brașov și Dolj) și la peste 1.500 de adulți care au conștientizat impactul personal asupra risipei alimentare. În general, atelierele educaționale s-au organizat împreună cu activități practice de colectare selectivă pe bază de joculețe și au fost continuate cu vizionarea unui filmuleț despre producerea unui burger pentru a înțelege impactul risipei alimentare asupra amprentei individuale de carbon. În aceste ateliere elevii au învățat: sfaturi practice despre reducerea risipei alimentare la ei în gospodărie; despre porționarea corectă a alimentelor; despre aranjarea corectă a alimentelor în frigider; despre reguli pentru compostare: alimente permise și alimente nepermise; despre eficiența grădinilor verticale; despre contextul național și global privind risipa de hrană - au aflat cifre legate de cât de mult risipim și cât de mulți bani se cheltuie; despre ziua suprasolicitării planetei - adică ziua în care ne-am consumat toate resursele regenerabile pentru anul respectiv pentru producerea de bunuri. Și se remarcă faptul că pe an ce trece, tot mai repede consumăm, ceea ce înseamnă că ne împrumutăm și consumăm suplimentar de la generațiile viitoare; despre cum să-și calculeze impactul risipei alimentare asupra bugetului familiei și au realizat practic acest lucru.   Educație prin artă și empatie În cadrul proiectului, s-au realizat peste 10 atelierele de pictură, prin intermediul cărora elevii implicați au reușit să înțeleagă importanța responsabilității proprii pentru reducerea risipei alimentare printr-o abordare creativă: picturi colective tip puzzle, cu mesajul că împreună protejăm natura. Banca pentru Alimente Oradea a extins activitățile proiectului „Gata cu Risipa!” dincolo de planul inițial, răspunzând solicitărilor primite din partea mai multor organizații care desfășoară activități after-school pentru copii cu autism, cu dizabilități fizice și psihice, dar și din partea centrelor DGASPC și a caselor de tip familial. Astfel, în parteneriat cu aceste organizații, au fost realizate 50 de tablouri pictate (dimensiunea 50x50 cm), ilustrând planeta Pământ protejată de o pereche de mâini — un simbol al grijii și responsabilității față de mediu. În cadrul acestor ateliere de pictură, reprezentanții organizațiilor au purtat discuții cu elevii despre risipa alimentară, folosindu-se de materialele educaționale oferite de Banca pentru Alimente Oradea și de un filmuleț educativ despre cât de multă apă se consumă pentru realizarea unui hamburger. Această extindere a activităților arată cât de necesar a fost proiectul, generând interes și implicare în tot mai multe comunități. Comunități mai unite, mai implicate Proiectul a încurajat formarea unor rețele comunitare de sprijin: de la plantarea a două livezi comunitare în Marghita, respectiv în Tărian, la reunirea unor comunități – precum cea de la Gepiu (cu 115 elevi marginalizați), Sânnicolau Român și Sâniob (prin colaborarea cu surorile franciscane din Oradea) – în jurul unor obiective comune: lupta împotriva risipei și construirea unui viitor mai sustenabil.   „Fiecare kilogram de hrană salvat înseamnă o masă în plus pentru cineva, mai puțină risipă în natură și un pas înainte spre comunități mai solidare. Ne bucurăm că proiectul a avut un impact real și că schimbarea începe să se vadă în obiceiurile de zi cu zi. Realizăm acum la final de proiect, nevoia stringentă de educație aplicată, imersivă pentru sustenabilitate: elevii să învețe practicând, nu doar teoretic din cărți.”, a declarat Gabriela Veres, președinte Banca pentru Alimente Oradea. Proiectul „Gata cu Risipa!” este dovada că, prin implicare, educație și colaborare, se pot construi comunități mai responsabile față de resursele planetei.

În cadrul Liceului Tehnologic „Horea” din Marghita, Banca pentru Alimente Oradea a amenajat un „Colț al sustenabilității” – un spațiu prietenos și educativ creat prin proiectul „Gata cu Risipa!”, dedicat elevilor care vor să învețe cum pot proteja planeta prin gesturi simple, de zi cu zi.   Acest colț este amenajat din paleți de lemn recondiționați și tapițați de un meșter local. Spațiul este completat cu o prelată decorativă, care oferă informații vizuale și utile despre reducerea risipei alimentare, compostare, reciclare și consum responsabil. Totul a fost gândit pentru a fi accesibil, practic și atrăgător pentru tineri. Elevii pot petrece pauzele în acest spațiu, discutând între ei despre problemele de mediu și despre cum pot avea un stil de viață mai sustenabil. Colțul va putea fi folosit și în cadrul atelierelor educaționale organizate de cadrele didactice din liceu, în care tinerii sunt provocați să se gândească la propriile obiceiuri de consum și să găsească soluții pentru a proteja mediul în comunitatea lor. Una dintre misiunile cheie ale proiectului este de a-i ajuta pe elevi să înțeleagă mai bine ce înseamnă risipa alimentară, de ce este important să o reducem și cum putem avea un stil de viață mai responsabil față de mediu. În cadrul proiectului „Gata cu risipa!”, elevii au fost încurajați să-și analizeze propriile obiceiuri de consum, să afle cât de multă mâncare se irosește zilnic și să vină cu soluții pentru a reduce această problemă în comunitatea lor. Spre exemplu: În România, aproximativ 6.000 de tone de alimente se risipesc anual. Din totalul risipei alimentare, 49% provine din gospodării – adică din alegerile zilnice pe care le facem acasă. Conform MADR, 4,5 milioane de români sunt în pragul sărăciei. E păcat ca hrana să devină gunoi, în timp ce unii oameni nu au ce mânca. Astfel, „Colțul sustenabilității” devine nu doar un spațiu decorativ, ci un instrument educativ important, menit să mențină vie conversația despre protejarea resurselor și să formeze o cultură a responsabilității în școală. Acest tip de intervenție contribuie direct la misiunea proiectului „Gata cu risipa!”: să informeze, să inspire și să schimbe comportamente, mai ales în rândul tinerilor, care pot deveni agenți ai schimbării în familiile și comunitățile lor. Despre proiect: Proiectul „Gata cu risipa!” a fost realizat prin intermediul programului Raiffeisen Comunități, prin Acceleratorul de ONG-uri, finanțat de Raiffeisen Bank și cu sprijin în implementare oferit de Asociația pentru Relații Comunitare. Acesta a avut trei obiective majore: creșterea cantității de alimente salvate de la risipă, amplasarea a 4 stații de compostare în 4 comunități din Bihor (Tinca, Sânnicolau Român, Marghita și Tărian), precum și derularea de ateliere și campanii de educare despre reducerea risipei alimentare și compost.

Proiectul „Gata cu risipa!” a adus mai mult decât ateliere educative – a adus comunitate, emoție și schimbare reală în localitatea Tinca, situată la puțin peste 30 de km de Oradea. Tinca, alături de Sânnicolau Român, Tărian și Marghita este una dintre cele 4 localități unde am montat stație de compostare.  Cu susținerea Raiffeisen Bank, prin programul Raiffeisen Comunități și Asociația pentru Relații Comunitare, Banca pentru Alimente Oradea a reușit, timp de 7 luni, să construiască un mic ecosistem al binelui în cartierul de rromi, alături de partenerii noștri de la People 2 People Foundation și cadrele didactice de la Școala Creștină Privată din Cartierul Romilor Tinca.  Ce am reușit să facem? Am instalat o stație de compostare în curtea școlii și am transformat resturile de mâncare din gospodării în îngrășământ natural. Compostul obținut este acum folosit în grădinile comunității. 125 de elevi s-au implicat activ în ateliere despre risipa alimentară, au învățat cum se face compostul, cum se aranjează alimentele corect în frigider și cum se gătește din resturi. Au participat la concursuri de colectare, ateliere artistice și sesiuni de gătit în care au pregătit 50 kg de salam de biscuiți din alimente salvate de la risipă (lapte UHT, unt, cacao, biscuiți, zahăr). Peste 60 de gospodării au fost implicate direct, iar părinții au participat la ateliere dedicate, învățând alături de copiii lor cum pot reduce risipa și cum pot sprijini sustenabilitatea. Fiecare copil a plecat acasă cu plase de alimente și o inimă plină. Pentru mulți dintre ei, un sendviș nu e ceva banal. Unii au spus că, dacă l-ar primi, l-ar duce acasă și l-ar împărți cu frații. Atât de prețioasă este hrana acolo unde lipsește. De ce e important acest proiect? Pentru că în România se aruncă zilnic 6.000 de tone de alimente bune de consum, iar aproape jumătate din risipă are loc în gospodării. În același timp, 4,5 milioane de români trăiesc la limita subzistenței. În Tinca, am descoperit realitatea din spatele acestor statistici: copii fără frigider acasă, care nu știu ce e risipa – pentru că ei nu au avut niciodată prea mult. Prin „Gata cu risipa!”, am arătat că educația despre mediu, hrană și resurse nu este un lux – este o necesitate. Elevii au învățat că: Risipa alimentară nu înseamnă doar mâncare irosită, ci și risipă de resurse. Când aruncăm alimente, irosim și tot ce s-a consumat pentru a le produce: apă, energie, muncă, combustibil, îngrășăminte, bani și timp. Aproape jumătate din risipa alimentară în România are loc în gospodării. Consumatorii casnici sunt principalii responsabili pentru cantitățile uriașe de mâncare aruncate, ceea ce înseamnă că educația individuală poate avea un impact major. Mâncarea nu este gunoi! Este important să învățăm să folosim resturile alimentare și alimentele aproape de termenul de expirare. Prin colectare, redistribuire și compostare, alimentele pot fi salvate și transformate în resurse valoroase. Compostul este parte din soluție. Transformarea resturilor vegetale în pământ fertil (compost) este un exemplu clar de economie circulară. Compostul asigură un echilibru între consum și natură.   Mulțumim Partenerilor noștri de la Raiffeisen Comunități și Asociația pentru Relații Comunitare pentru finanțare și încredere; Profesorilor și echipei People 2 People Foundation, care pun suflet zi de zi în lucrul cu această comunitate; Și tuturor celor care au crezut că și în cele mai vulnerabile locuri se poate înflori – cu răbdare, respect și educație. La finalul acestui proiect, am învățat din nou că puterea comunității stă în gesturi mici, dar constante. Iar atunci când hrana este tratată cu grijă, poate deveni liantul care unește oameni și construiește viitor. Împreună împotriva risipei alimentare, împreună împotriva sărăciei.

Ajută-ne să fim primii! Lasă-ne o reacție la această postare de pe pagina noastră de Facebook. Nu știi ce să scrii în comentariu? Copiază unul dintre citatele de mai jos - cel care îți place cel mai mult (nu primul pe care-l citești din listă, ci unul care îți place mult):   „Nu te îndoi niciodată că un grup mic de oameni care gândesc și sunt dedicați pot schimba lumea. Adevărul e că e singurul lucru ce a salvat lumea până acum.“ – Margaret Mead antropolog   „Există destule resurse în lume pentru nevoile umane dar nu și pentru lăcomia umană.“ – Mohandas K. Gandhi   „Dacă omenirea ar dispărea, lumea s-ar regenera la stadiul în care era acum 10.000 de ani. Dacă toate insectele ar dispărea, mediul înconjurător s-ar prăbuși în haos.“ – Edward O. Wilson   „Nu vom salva tot ce ne-ar plăcea să salvăm, dar vom salva mai mult decât dacă n-am fi încercat deloc.“ – Sir Peter Scott   „Există puține șanse de a proteja mediul fără un sens de responsabilitate.“ – Kofi Annan   „Un nou mod de gândire e necesar dacă oamenii vor să supraviețuiască.“ – Albert Einstein   „Toți suntem unul – păsări, pante, animale, minerale. Toți suntem diferite manifestări ale aceleiași energii esențiale.“ – Alejandro Lerner   „Ecologia restaurează demnitatea omului de a fi cetățean al biosferei, cu toate drepturile și obligațiile pe care le implică experiența acestei demnități.” – N. Boscaiu   „Ascultă liniștea naturii! Ea singură este incapabilă de a minți.”  – J. Rostand   „Nu trece o zi fără să lași o urmă în mediul ce te înconjoară. Iar faptele tale fac diferența. Motiv pentru care trebuie să iei o decizie: ce fel de diferență produce fapta ta?” – Jane Goodall   „În urmă cu 25 de ani oamenii aveau o scuză pentru că nu știau și nu făceau multe legat de schimbarea climatică. Astăzi, aceste scuze nu mai stau în picioare.” – Desmond Tutu   „Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc de pe margine, fără să facă nimic.” – Albert Einstein   „Dacă îți zici că mediul este mai puțin important decât economia, încearcă să-ți ții respirația în timp ce numeri banii!” – Guy McPherson   „Mă întreabă lumea dacă eu cred în încălzirea globală. Acum răspund tot cu o întrebare: Crezi în gravitație?” – Neil de Grasse Tyson   „Suntem prima generație care simte înțepătura schimbărilor climatice și suntem și ultima care poate schimba ceva în acest sens.” – Jay Inslee   „O națiune care-și distruge solurile, se distruge pe sine. Pădurile sunt plămânii terenurilor noastre, care curăță aerul și dă forță oamenilor.” – Franklin D. Roosevelt   „Noi nu moștenim pământul de la înaintași, ci îl luăm cu împrumut de la copiii noștri.” – Proverb american   „Mediul înconjurător este acolo unde ne întâlnim toți; unde toți ne găsim un interes; e ceva și împărțim toți.” – Lady Bird Johnson   „Chiar dacă nu ai vreodată ocazia să vezi sau să atingi oceanul, el te atinge cu fiecare gură de aer, fiecare picătură de apă pe care o bei sau fiecare înghițitură de mâncare. Fiecare dintre noi, oriunde s-ar afla este indisolubil legat și dependent de existența mărilor.” – Sylvia Earle   „Tot ce a în jur împarte aceeași respirație: sălbăticiunile, copacii, oamenii. Iar aerul își împarte esența și spiritul cu tot ce e viață.” – Chief Seattle   „Trăim pe această planetă de parcă am mai avea una pe care să migrăm” – Terri Swearingen   „Pământul este un loc frumos pentru care merită să lupți” – Ernest Hemingway   „În timp ce problema poate părea uneori copleșitoare, schimbarea e la noi – putem trece de la a vorbi despre schimbările climatice la acționa.” – Ted Turner   „Natura nu face niciodată nimic fără motiv.” – Aristotel   „Natura nu ne cere să fim geniali, ajunge să fim raționali.” – Mariana Fulger   „Studiați natura și urmați calea pe care v-o arată ea.”– Jean Jacques Rousseau   „Toate lucrurile sunt artificiale, pentru că natura este arta lui Dumnezeu.” – Thomas Browne   „Stăpânim natura prin a ne supune ei.” – Francis Bacon   „Floarea nu este floare în sine, ci în oglinda altui suflet.” – Valeriu Butulescu   „Natura nu a fost făcută pentru a fi schimbată.” – Jerome K. Jerome   „Sunt arbore, mă plec în fața vântului care aduce ploaia.” – Valeriu Butulescu   „Florile nu sunt altceva decât modul în care natura ne zâmbește.” – Anca Daniela Hut   „Dacă o cale e mai bună decât alta, atunci fii sigur că e calea naturii.” – Aristotel​   „Odată ce am înțeles puterea de transformare a naturii, vedem că aceasta este aliatul nostru puternic și nu o forță de temut.” – Thomas Kuhn​   „Natura este cel mai frumos dar pe care îl putem păstra pentru copiii noștri.” – Anonim​   „Protejăm planeta nu pentru că e la modă, ci pentru că e acasă.” – Anonim​   „Fiecare copac e o lecție. Fiecare floare, o speranță.” – Anonim​   „Schimbarea climei cere schimbarea noastră.” – Anonim​   Sau copiază unul dintre mesajele de mai jos ca să ne ajuți să câștigăm puncte: Înțelege problema Risipa alimentară înseamnă alimente bune care sunt aruncate, de la fermă până la farfurie. În România, risipim anual cât să umplem 127.500 de camioane. O persoană aruncă zilnic echivalentul unei mese complete (~350g). Până la 50% din risipă vine de la consumatori individuali. Risipa alimentară = risipă de bani, timp, muncă, apă, energie și resurse. Un burger = 2.400 litri de apă. Dacă îl arunci, irosești și apa. Risipa alimentară generează metan – un gaz cu efect de seră puternic. Transportul alimentelor de la distanță mare (ex. struguri din Chile) poluează enorm. În UE, media cheltuielilor pe mâncare este de 10%; în România, 30–40%. La cumpărături Fă o listă de cumpărături și respect-o. Evită promoțiile dacă nu ai nevoie reală de produs. Alege produse locale, de sezon. Cumpără

„Gata cu risipa!” este un proiect educațional și comunitar implementat de Banca pentru Alimente Oradea, cu sprijinul programului Raiffeisen Comunități – Acceleratorul de ONG-uri, gestionat de Asociația pentru Relații Comunitare.  În localitățile Tinca, Marghita, Tărian, Oradea și Sânnicolau Român, proiectul a adus împreună copii, profesori, părinți și parteneri locali prin instalarea a 5 stații de compostare, organizarea de ateliere educaționale despre reducerea risipei alimentare, dar și de ateliere artistice de pictură pe pânză, în care copiii și-au exprimat viziunea despre un viitor mai verde și mai responsabil. Activitățile principale ale proiectului au fost: Crearea și distribuirea de materiale educaționale despre compost și reducerea risipei alimentare Montarea stațiilor de compostare Organizarea de ateliere educaționale și campanii de informare cu privire la risipa de alimente și compost Organizarea de ateliere artistice de pictură Compostul este un îngrășământ natural și valoros, rezultat din descompunerea resturilor organice în prezența oxigenului și a microorganismelor benefice. Se obține ușor, chiar și acasă sau la școală, din resturi de legume și fructe crude/ stricate (de evitat ceapa și usturoiul), coji de ouă, săculeți de ceai, zaț de cafea, resturi de flori, carton mărunțit, frunze de grădină sau iarbă uscată. Se compostează greu, deci sunt de evitat: citrice, coji de avocado, coji de nuci sau cojile de ananas. Nu se compostează: mâncarea gătită, uleiul (dimpotrivă este dăunător pentru mediu), produsele lactate, carne, oase - acestea atrag rozătoare și alte animale și pot crea neplăceri. Pe parcursul a câteva luni, aceste materiale se transformă într-un pământ negru, afânat și bogat în nutrienți – perfect pentru a hrăni solul din grădini, ghivece sau livezi.  Compostul îmbunătățește calitatea solului, reține mai bine apa, reduce nevoia de îngrășăminte chimice și contribuie la scăderea poluării prin diminuarea cantității de deșeuri alimentare trimise la groapa de gunoi. Este o soluție simplă și sustenabilă prin care putem avea grijă de planetă și, în același timp, să oferim un exemplu concret copiilor despre cum funcționează natura. Importanța stațiilor de compostare Montarea stațiilor de compostare în cadrul proiectului „Gata cu risipa!” a adus o serie de beneficii concrete și de durată, atât pentru elevi, cât și pentru comunitate. Iată cele mai importante plusuri: 1. Legătura dintre teorie și practică Atunci când elevii participă efectiv la un proces (cum e compostarea), informația se fixează mai ușor și pe termen lung. Stațiile de compostare au transformat atelierele educaționale într-o experiență continuă. Elevii nu au rămas doar cu informațiile din cadrul atelierului educativ, ci au avut ocazia să aplice zilnic ceea ce au învățat, aducând de acasă resturi de legume, fructe și coji de ouă pentru a produce compost. 2. Formarea unor obiceiuri sustenabile Prin implicarea activă în procesul de compostare, elevii au început să-și dezvolte un comportament responsabil față de resurse și față de mediul înconjurător. Această rutină a contribuit la formarea unor obiceiuri ecologice solide, care pot fi replicate în familie și în comunitate. Faptul că au adus constant resturi organice și au văzut cum acestea se transformă în compost le-a oferit un exemplu concret de economie circulară. 3. Impact ecologic local Stațiile de compostare au redus volumul de deșeuri organice aruncate, contribuind astfel la diminuarea poluării și la crearea unui îngrășământ natural valoros, utilizat în activități de grădinărit și revitalizare a spațiilor verzi din jurul școlilor. 4. Responsabilizare colectivă Prin concursurile de colectare și implicarea părinților, compostarea a devenit o acțiune comunitară, care a implicat nu doar copiii, ci și adulții din gospodării. S-a creat astfel un sentiment de apartenență și responsabilitate comună.

Proiectul „Gata cu risipa!”, derulat cu sprijinul Raiffeisen Comunități și al Asociației pentru Relații Comunitare nu a fost doar despre teorie, ci despre cum putem învăța, simți și acționa împreună pentru un viitor mai responsabil.  Prin activități creative, practice și educative, elevii din școlile implicate au învățat că risipa alimentară nu e doar o problemă mare, ci una la care fiecare dintre noi contribuie – și pe care fiecare o poate combate. Ce au învățat elevii? În cadrul atelierelor educaționale, copiii și elevii au descoperit, prin jocuri și exemple simple, cum obiceiurile noastre de zi cu zi – ce și cât cumpărăm, cum păstrăm mâncarea sau cum aruncăm resturile – influențează mediul în care trăim.  Au învățat cum să planifice cumpărăturile, ce înseamnă compostul și cum pot reduce risipa chiar și acasă.  Iată 5 sfaturi pentru a diminua risipa alimentară pe care le-au auzit elevii din cadrul proiectului: Să cumpărăm atât cât avem nevoie pe bază de listă Să nu fim cu stomacul gol, căci vom cumpăra în exces Să depozităm corect alimentele în frigider Să ne punem porții mai mici în farfurie Să donăm alimentele în surplus către familii în nevoie Am instruit și elevi facilitatori, care au dus mai departe învățătura către colegii lor. Elevii instruiți pentru a deveni facilitatori ai atelierului „Gata cu Risipa!” pentru colegii lor mai mici au învățat că facilitarea nu înseamnă predare, ci ghidarea altora spre înțelegerea și aplicarea conceptelor. Au aflat despre gestionarea emoțiilor, un aspect important atunci când vor face prezentări în fața colegilor din școală. Pe parcursul derulării proiectului, am realizat că elevii învață mai bine atunci când le este stimulată creativitatea și realizează lucruri cu mâna lor. Așa am ajuns să organizăm ateliere artistice. Atelierele artistice de pictură pe pânză i-au provocat să-și exprime ideile despre sustenabilitate prin culoare și creativitate. A fost un mod diferit, dar profund, de a încuraja implicarea și reflecția – fiecare lucrare transmițând mesaje puternice despre grijă, echilibru și viitorul pe care ni-l dorim împreună.  Atelierele au presupus realizarea de tablouri colective de tip puzzle, fiecare clasă de elevi contribuind cu o parte importantă a imaginii finale. Astfel, au conștientizat că orice acțiune individuală influențează întregul, iar deciziile lor pot avea un impact real asupra mediului. Și-au dat seama că „we are one” și că fiecare contribuie la binele sau distrugerea mediului. Picturile lor, pline de culoare și semnificație, au fost expuse în școală pentru a le reaminti colegilor și profesorilor că protejarea naturii începe cu gesturi simple, dar făcute împreună. Implementarea proiectului „Gata cu risipa!” a însemnat mai mult decât ateliere și stații de compost – a fost un proces de transformare comunitară. Am creat contexte în care copiii, părinții și profesorii au putut învăța, simți și acționa împreună pentru un viitor mai sustenabil. Cu sprijinul Raiffeisen Comunități și al partenerilor locali, am reușit să aducem educația ecologică mai aproape de oameni și să arătăm că fiecare gest responsabil poate avea un impact real în comunitate.

Într-o dimineață de început de aprilie, curtea Liceului Tehnologic „Horea” din Marghita a fost plină de forfotă. Elevii, înarmați cu lopeți și mănuși de grădinărit, au îmbogățit livada de lângă școală cu noi pomi fructiferi și au început una nouă pe un teren aflat lângă ferma didactică și experimentală a liceului. Au plantat 250 de pomi fructiferi, utilizând o parte din compostul deja maturat la stația de compostare montată anul trecut de Banca pentru Alimente Oradea în curtea lor. Această acțiune face parte tot din proiectul „Gata cu risipa!”, o inițiativă implementată de Banca pentru Alimente Oradea, cu sprijinul programului Raiffeisen Comunități, gestionat de Asociația pentru Relații Comunitare. Obiectivul? Reducerea risipei alimentare și transformarea deșeurilor organice în compost.    De la resturi alimentare la un pământ fertil Prin intermediul proiectului, elevii au participat în 2024 la ateliere unde au învățat despre risipa alimentară și despre cum se poate transforma aceasta într-un îngrășământ natural benefic pentru plante: compostul. Apoi au avut un concurs de colectare de deșeuri vegetale din gospodăriile lor și printr-un efort comun, au umplut 2 cutii de câte un metru cub – coji de fructe, legume și de ouă – și le-au transformat în compost cu ajutorul stației de compostare realizată prin proiect. „Prin proiectul „Gata cu risipa!” am demonstrat că fiecare mică acțiune contează. De la reducerea risipei alimentare până la regenerarea solului prin compost, elevii au avut ocazia să vadă cum gesturile lor pot avea un impact real asupra comunității. Ne bucurăm că am reușit să plantăm împreună cu ei prima noastră livadă comunitară, de care se vor bucura și generațiile viitoare!” – Gabriela Vereș, președinte Banca pentru Alimente Oradea.   Sprijin pentru o livadă mai verde Ideea unei livezi comunitare ne-a venit la întâlnirea cu Transilvania IT Cluster în Oradea din 26 martie, unde ne-am revăzut cei de la Asociația Terra Gloria, care fac astfel de livezi deschise comunității de câțiva ani încoace în mai multe județe. I-am povestit lui Vali Todor ce am făcut la Marghita în ultimul an împreună cu partenerii locali și i-am propus să plantăm și acolo o livadă, ca să vadă elevii cu ochii lor cum compostul produs de ei poate fi valorificat. Zis și făcut, Vali s-a mobilizat și a implicat partenerii lor, a primit 50 de pomi de la pepiniera Crisplant din Aiud și ne-am fixat data plantării. Cum Liceul din Marghita tocmai curățase livada veche de pomii batrâni, care nu mai rodeau, ne-am dat seama că va fi nevoie să plantăm mai mult de 50 de pomi. S-au mobilizat rapid și partenerii noștri de la Sameday ca să ni-i transporte gratuit până la Oradea, poate știți că firmele de curierat refuză de obicei pomii. Toată lumea ne-a sfătuit să căutăm tot la Aiud pentru că acolo sunt pomii de cea mai bună calitate, așa că am apelat la organizațiile noastre partenere din zonă prin colegii de la Banca pentru Alimente Cluj. Cu multă bucurie ne-au sărit în ajutor Isabel și Titi Cocoș de la Asociația AND, care ne-au donat de la Pepiniera Pomi Fructiferi Aiud încă 200 de meri.  Și iată că am avut tot ce era nevoie pentru ca joi să facem mai mult decât să „Plantăm semințe în mințile elevilor” , cum ne place nouă să spunem atunci când facem un atelier educațional în școli, pentru prima dată puteam să plantăm cu adevărat o livadă. Prietenii noștri de la Asociația Terra Gloria au venit și cu îngrășământul necesar, căci livezile, ca să fie roditoare, au nevoie de puieți viguroși și de plantare corectă. Sub îndrumarea lui Valentin Todor, vicepreședinte al Terra Gloria și a profesorilor de specialitate, elevii au învățat pașii  plantării corecte. De exemplu, mocirlirea rădăcinilor, o tehnică ce ajută pomii să prindă mai bine rădăcini, menținând umiditatea și protejând rădăcinile tăiate. E bine ca pomii să fie scurtați la 70-80 cm pentru că aceasta va deveni înălțimea tulpinii pomului adult. „Suntem încântați să putem contribui pentru prima dată în Marghita la un proiect atât de benefic. Am donat soiuri variate de pomi – cireș, măr, păr, piersic, prun, vișin, nectarin, moșmon și rodie – și suntem recunoscători partenerilor noștri Crisplant, Makita, Natur Grup Romania și Daymsa pentru sprijinul constant.” – Valentin Toader, vicepreședinte Terra Gloria.   Un gest mic, un impact mare Cu ocazia acestui eveniment, am avut bucuria să îi avem alături de noi pe Ana Maria Ciobanu, reporter, și Bogdan Dincă, fotograf, trimiși de la București de Asociația pentru Relații Comunitare, ca să documenteze în teren impactul proiectului și să surprindă energia și entuziasmul din ziua plantării. Odată ajunși în Marghita, la ora prânzului ne-am apucat cu toții de treabă și în 2 ore livada era gata. Conducerea Liceului a adunat în jurul acestei inițiative și alți lideri locali, tocmai pentru a-i invita pe toți să se implice în folosul întregii comunități. Au participat la plantare și au primit distincția de Ambasadori ai proiectului Gata cu Risipa:  dl Demian Zsolt, primar al Municipiului Marghita, dl Durnea Cosmin, viceprimar, reprezentanților de la Poliția Locală și de la Consiliul local, dna director Nagy Gabriella de la Liceul Teoretic "Horvath Janos" Marghita, dl director Bogdan Pop de la Colegiul Național „Octavian Goga” și dl director Sergiu Duca de la Casa de Cultură Marghita. Peste 3 ani vom putea începe să vedem rodul acestei acțiuni Fiecare pom a fost etichetat cu numele elevului care l-a sădit, creând o legătură personală între copii și natura pe care o îngrijesc. Iar cei mai tineri dintre ei, actualii elevi de clasa a IX-a vor putea gusta din fructele pomilor pe care i-au plantat – un simbol al sustenabilității și al implicării active în comunitate. „Această livadă va deveni un spațiu viu, educațional și recreativ pentru elevi și comunitate. Prin implicarea activă în acest proiect, tinerii învață să fie responsabili și să aibă grijă de resursele naturale.” – Remus Mircea Sabău, directorul Liceului Tehnologic „Horea” din Marghita.  Sub conducerea directorului Sabău, un lider deschis și dedicat elevilor, liceul promovează colaborarea cu diverse organizații și asociații pentru a oferi

În țara noastră se aruncă zilnic peste 6.000 de tone de alimente bune de consum, iar aproape jumătate din risipă are loc în gospodării, educația pentru un consum responsabil devine extrem de importantă. Afișul informativ „Resturile de azi, grădina de mâine”, parte din campania de conștientizare privind risipa alimentară, transmite un mesaj clar: fiecare dintre noi are puterea să schimbe ceva în bine, chiar acum. Iată câteva cifre care ar trebui să ne dea de gândit: 4,5 milioane de români trăiesc aproape de sărăcie Aproape un sfert dintre români nu au bani suficienți pentru lucrurile de bază: mâncare, haine, educație sau medicamente. Mulți dintre ei trăiesc greu, iar mesele zilnice sunt fie prea mici, fie sărace în nutrienți. Din acest motiv, e foarte important să nu aruncăm mâncarea și să donăm surplusul către cei care chiar au nevoie. 60% dintre familiile de la sate nu au ce pune pe masă zilnic În multe zone rurale, oamenii nu au locuri de muncă stabile sau acces ușor la servicii. Din această cauză, 6 din 10 familii de la sat nu își permit zilnic mâncare suficientă. Cei mai afectați sunt copiii: unii merg flămânzi la școală, alții nici nu mai ajung acolo. E important ca oamenii din comunități și cei care pot ajuta să se implice în sprijinirea acestor familii. Aproape jumătate din mâncarea risipită vine din casele noastre Nu restaurantele sau magazinele aruncă cel mai mult. Cei mai mulți dintre noi risipim mâncare acasă. De ce se întâmplă asta? Cumpărăm prea mult și fără listă. Gătim mai mult decât mâncăm. Lăsăm mâncarea să expire în frigider. Nu știm ce înseamnă exact datele de pe etichete. Dacă suntem mai atenți și învățăm cum să ne organizăm cumpărăturile și frigiderul, putem salva multă mâncare și, în același timp, bani. În timp ce unii nu au ce mânca, alții aruncă zilnic mâncare bună. Cu un pic de responsabilitate și grijă, putem schimba asta. Fiecare dintre noi poate face o diferență! Astfel, gestionarea eficientă a alimentelor începe acasă: porționarea corectă a mâncării, păstrarea corectă în frigider, planificarea cumpărăturilor și transformarea resturilor vegetale în compost sunt doar câteva dintre soluțiile simple, dar cu impact mare.   Cum putem avea grijă de pământul nostru? Prin consum responsabil, transformarea resturilor alimentare în compost și prin aplicarea principiilor economiei circulare în viața noastră.   Ce este compostul? Compostul este un îngrășământ natural obținut din resturi organice – coji de legume, fructe, zaț de cafea, coji de ouă – care se descompun și se transformă în pământ bogat în nutrienți. Acesta poate fi folosit în grădini, ghivece sau livezi pentru a hrăni solul și a reduce nevoia de fertilizatori chimici.   Ierarhia deșeurilor – Ce facem cu lucrurile pe care nu le mai folosim? Aceasta este o listă în 5 pași, în ordinea în care ar trebui să acționăm pentru a proteja natura:   1. Reducere / Prevenire – Cel mai bine este să NU producem deșeuri Exemple: Nu cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Evităm ambalajele inutile sau lucrurile pe care știm că nu le vom folosi. Cu cât aruncăm mai puțin, cu atât protejăm mai mult mediul. 2. Reutilizare – Dăm o a doua șansă obiectelor Exempe: Folosim din nou lucrurile care pot fi reparate sau refolosite. Dăm hainele, jucăriile sau mobila veche altcuiva care are nevoie. Reutilizarea scade cantitatea de deșeuri și ajută alte persoane.   3. Reciclare – Transformăm în ceva nou Exemple: Separăm plasticul, hârtia, sticla sau metalul ca să poată fi reciclate. Aceste materiale pot fi folosite pentru a crea produse noi. Reciclarea reduce poluarea și consumul de resurse naturale.   4. Valorificare energetică – Obținem energie din deșeuri Exemplu: Unele deșeuri care nu pot fi reciclate pot fi arse în instalații speciale pentru a produce energie. Este mai bine decât să le aruncăm, dar nu la fel de bine ca reciclarea.   5. Eliminare / Depozitare – Ultima soluție Exemple: Ce nu putem reduce, refolosi, recicla sau valorifica, ajunge la groapa de gunoi. Aceasta este cea mai puțin prietenoasă opțiune pentru natură. Cu cât suntem mai sus pe această listă (adică prevenim, reutilizăm sau reciclăm), cu atât facem mai bine pentru planetă și pentru sănătatea noastră. Fiecare alegere contează! Proiectul „Gata cu risipa!” invită primăriile, școlile și cetățenii să acționeze. Fiecare familie poate contribui la economia circulară prin alegeri mai bune: cumpărăm responsabil, folosim ce avem, compostăm și educăm. Comunitatea contează. Pentru că, așa cum ne reamintește afișul, resturile de azi pot fi grădina de mâine. Împreună, putem reduce risipa și putem construi un viitor mai sustenabil pentru toți.

În perioada 24-28 martie, Banca pentru Alimente Oradea s-a implicat într-o serie de evenimente organizate la Colegiului Național „Emanuil Gojdu” Oradea în cadrul Săptămânii Verzi. Peste 700 de elevi au participat la activități educaționale și artistice cu scopul de a conștientiza importanța reducerii risipei de hrană.   În prima zi de activități, 26 de elevi au participat la un atelier educațional despre combaterea risipei alimentare și importanța transformării resturilor alimentare în compost. Evenimentul a fost susținut de Gabriela Vereș, președintele Băncii pentru Alimente Oradea, și a avut ca scop conștientizarea impactului pe care fiecare dintre noi îl poate avea asupra consumului responsabil și protejării resurselor planetei. Câțiva dintre elevi au fost pregătiți să devină facilitatori ai atelierului Gata cu Risipa! și vor transmite mai departe informațiile colegilor mai mici. Ei vor susține acest atelier în Săptămâna Verde, dar și ulterior, în cadrul orelor de dirigenție. Acești elevi au un rol foarte important pentru că se alătură eforturilor proiectului de a educa publicul larg cu privire la reducerea risipei alimentare și transformarea resturilor alimentare în compost. Apoi, elevii, atât cei de la gimnaziu, cât și cei de la liceu, au participat miercuri în cadrul Atelierului Artistic „Gata cu Risipa!” la realizarea a două tablouri colective de tip puzzle, fiecare clasă contribuind cu o parte importantă a imaginii finale. Astfel, au conștientizat că orice acțiune individuală influențează întregul, iar deciziile lor pot avea un impact real asupra mediului.   Ce au învățat elevii? Puterea comunității: lucrând împreună, creează un mesaj artistic despre protejarea resurselor. Sustenabilitatea: înțeleg cât de important este să reducem risipa de hrană și să facem acele gesturi mici zi de zi ca să utilizăm resursele mai responsabil. Compostul, o soluție simplă pentru reducerea deșeurilor vegetale: au aflat cum pot transforma resturile alimentare în sol fertil, exact cum făceau străbunicii lor la țară. O altă activitate  educativă desfășurată la 20 de clase a inclus dezbateri despre risipa alimentară și impactul său asupra mediului, economiei și societății, în urma vizionării unui documentar despre risipă. Din păcate, o cantitate uriașă de alimente perfect comestibile este aruncată în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare – de la producție și distribuție, până la magazine și gospodării. Elevii care au urmărit filmul au răspuns unor întrebări precum: Cât de conștienți suntem de risipa alimentară în viața de zi cu zi?  Crezi că obiceiurile tale de consum contribuie la această problemă? Cine crezi că este responsabil pentru risipa alimentară: producătorii, consumatorii, revânzătorii, transportatorii? De ce? Cum afectează risipa alimentară mediul înconjurător?  De ce ar trebui să ne pese nu doar de pierderea alimentelor, ci și de impactul asupra resurselor naturale? Ce măsuri practice putem lua pentru a reduce risipa alimentară? Ce schimbări ai putea face tu personal sau ce inițiative ar putea fi implementate în școli sau comunități? Ce rol joacă marketingul și ambalajele în risipa de alimente?  Cum ne influențează data de expirare, aspectul produselor sau ofertele din magazine să cumpărăm mai mult decât avem nevoie?   De ce este risipa alimentară o problemă globală? Știați că o treime din mâncarea produsă la nivel mondial ajunge la gunoi? Această cantitate ar putea hrăni  miliarde de oameni, ceea ce înseamnă că, în loc să ajungă la cei care au nevoie, hrana este irosită, iar resursele utilizate pentru producerea ei sunt consumate inutil. România nu face excepție: 6.000 de tone de alimente sunt aruncate zilnic, în timp ce 4,5 milioane de români trăiesc la limita sărăciei. În cadrul atelierelor „Gata cu risipa!”, elevii au aflat că nu doar alimentele se risipesc și că problema risipei nu este doar economică, ci și ecologică. Resursele planetei nu mai au timp să se regenereze de la un an la altul, Ziua Suprasolicitării Pământului este din ce în ce mai aproape de începutul anului, în loc să fie la sfârșitul anului.  De exemplu pentru România în anul 2024 a fost în data de 20 iulie, iar pentru anul 2025 este în 31 mai. Cu cât această zi e mai devreme, cu atât mai multe resurse consumă populația în avans și am putea spune că trăim „pe datorie” față de generațiile viitoare.   Ce putem face pentru a reduce risipa de hrană? Elevii au discutat despre obiceiurile de consum și despre modurile prin care fiecare dintre noi poate contribui la reducerea risipei. Printre soluțiile identificate se numără: Planificarea cumpărăturilor – întocmirea unei liste înainte de a merge la magazin pentru a evita achizițiile impulsive. Alegerea fructelor și legumelor mai puțin frumoase, ignorate de ceilalți cumpărători – multe produse sunt aruncate doar pentru că nu au un aspect perfect, deși sunt la fel de hrănitoare. Depozitarea corectă a alimentelor – organizarea frigiderului după temperatura și după regula Primul Intrat - Primul Ieșit, astfel încât produsele să fie consumate înainte de a expira. Porționarea adecvată a meselor – servirea unor porții mai mici pentru a evita aruncarea resturilor de mâncare. Reducerea stocurilor excesive – în prezent, avem acces la alimente oricând, deci nu este nevoie să cumpărăm în exces. Responsabilitate financiară și ecologică – fiecare produs cumpărat implică multe resurse pe care nu le vedem,  folosite pentru producția și transportul său.   Ce se întâmplă cu alimentele nevândute? Elevii au aflat că Banca pentru Alimente Oradea preia alimente de la marile magazine, fabrici, depozite și le distribuie celor care au nevoie. Spre exemplu, după sărbătorile de iarnă, Moș Crăciunii de ciocolată nevânduți, deși încă în termen de valabilitate, nu mai sunt doriți de consumatori. În loc să fie aruncați, aceștia sunt recuperați și donați către centre sociale și organizații caritabile.   Soft skills și rolul generației tinere în schimbare Un alt subiect important al atelierului a fost legat de dezvoltarea abilităților necesare pentru viitor, într-o lume în care 60% dintre joburile de astăzi vor fi preluate de inteligența artificială. Elevii au discutat despre importanța dezvoltării gândirii critice, comunicării eficiente și capacității de a facilita învățarea. Elevii instruiți pentru a deveni facilitatori ai atelierului Gata cu Risipa! pentru colegii lor mai mici au învățat că facilitarea nu înseamnă predare, ci ghidarea altora spre înțelegerea

Oana și Marius – doi tineri cu un vis mare Sânnicolau Român este o comună aflată la 30 de km de Oradea. Iar în această comună, doi asistenți sociali, Oana și Marius Călău, au înființat un centru de tip after-school pentru copiii din zonă. Oana și Marius sunt un exemplu de determinare pentru atunci când ai un vis și știi ce vrei de la viață. S-au cunoscut la Protecția Copilului, unde Oana i-a fost șefă lui Marius. Iar după o vreme s-au  căsătorit. Aveau 20 de ani când au venit în satul natal al lui Marius ca să ajute comunitatea, Marius fiind singurul din sat de etnie rromă care făcuse o facultate. Și a visat să îi ajute și pe ceilalți copii să facă școală și să meargă la facultate.   În perioada când tinerii caută un job sigur, ei au ales să înființeze o asociație ca să  prevină abandonul școlar din comuna lor. Primul pas în această misiune a fost să caute un spațiu. În 2014, au primit în concesiune de la Primărie un fost grajd de 70 mp de la fosta Cazarmă militară din sat, împreună cu terenul aferent. Greu a fost de curatat și de amenajat, dar cu perseverență au reușit să pună bazele unui proiect ce urma să schimbe viitorul multor copii. Cu doar 3.000 de lei au pornit în aventura vieții lor și au reușit să transforme acel grajd într-un centrul educativ de 220 mp. Au mers din poartă în poartă la toate firmele din Oradea care i-au primit, iar construcția a fost realizată integral din donații și sponsorizări. În septembrie 2017 a fost gata să primească primii 23 de copii din comunitate. Când au văzut ce au reușit să facă împreună cu toți binefăcătorii lor, și-au dorit să facă si o seră unde să-i învețe pe copii să cultive răsaduri pentru grădină. Au vrut să le dea să planteze și acasă, căci în comunitățile marginalizate, generațiile actuale nu mai știu să fie autonome din agricultură.  Al doilea vis împlinit a fost în 2019, când au dorit să facă o fermă unde să-i învețe pe copii cum să-și facă grădini acasă. Au găsit la un vârstnic din sat un teren mlăștinos de vânzare. Au reușit să îl cumpere cu donații de la persoane fizice și companii și din el au făcut ferma mult visată. Acolo azi cresc animale și cultivă legume și fructe din care gătesc zilnic pentru copii și le dau răsaduri pentru grădinile de acasă.  Din 2020 încoace au avut permanent 60 de copii înscriși pentru care oferă zilnic sprijin educațional. Oana și cu Marius le oferă ajutor la teme, organizează activități recreative, se asigură că au rechizite la școală și, mai ales, le oferă zilnic o masă caldă. Acesta fiind și motivul principal pentru care părinții îi trimit la școala, ca să poată veni după ore aici, la after school. Toți beneficiarii sunt copii ce provin familii marginalizate și defavorizate, mulți dintre ei având părinți analfabeți. Prin educație, acești copii primesc o șansă la un viitor mai luminos. Pentru a-și continua activitatea, asociația are nevoie de sprijin constant sub formă de rechizite, materiale pentru activități creative, încălțăminte, îmbrăcăminte, alimente, produse de curățenie, precum și fonduri pentru acoperirea salariilor personalului și a cheltuielilor administrative.  Noi suntem foarte mândri de ei, de cum au evoluat și de rezultatele pe care le au în comunitate. Colaborăm din septembrie 2021 și ne bucurăm că reușim să îi sprijinim săptămânal prin programul de ajutor de la Banca pentru Alimente Oradea. După cum spune Oana:  „Sprijinul Băncii pentru Alimente Oradea este foarte important pentru copiii de la Centru. Masa caldă pe care reușim să le-o oferim zilnic este posibilă datorită alimentelor primite. Pentru mulți dintre ei, acest centru nu este doar un loc unde învață și se joacă, ci și singura lor șansă la o masă caldă. Fără această susținere, viața lor ar fi mult mai dificilă. Banca pentru Alimente nu oferă doar hrană, ci și speranță.”    „Păi dacă la centru nu avem ce ne trebuie, atunci ce va fi de noi?” Soții Călău au o strălucire aparte în privire, un amestec de entuziasm și îngrijorare. Sunt plini de energie, idei și determinare și li se citește în ochi îndârjirea și curajul pe care le-au câștigat sub greutatea numeroaselor provocări pe care le-au avut. Obstacolele nu au fost puține, iar unele momente au fost atât de dificile încât doar ei știu cât de mult au luptat pentru a merge mai departe. Fiecare obiect din Centrul de Zi a fost obținut cu efort și perseverență. Uneori, sprijinul a venit din partea unor oameni generoși, alteori, ușile le-au fost închise fără nicio explicație. De-a lungul anilor, au bătut la nenumărate porți, au făcut apel la companii, fundații și persoane fizice, ca să asigure resursele necesare pentru a le oferi copiilor un loc sigur unde să învețe, să se joace și să viseze la un viitor mai bun. Ceea ce îi motivează să continue, indiferent de greutăți, este convingerea că acești copii au nevoie de cineva care să le fie alături cu adevărat, să creadă în potențialul lor și să îi ajute să-și depășească propria condiție.  În comunitatea din Sânnicolau Român, realitatea este dură: dacă un copil nu termină cele opt clase primare, nu va putea merge nici măcar la o școală profesională. Iar fără o minimă educație și o calificare, viitorul lor este marcat de nesiguranță și de lipsă de oportunități. Ne-au povestit cu lacrimi în ochi un moment care le-a rămas adânc întipărit în suflet a fost atunci când un copil a rostit, cu inocență și teamă, o întrebare care i-a cutremurat: „Păi dacă la centru nu avem ce ne trebuie, atunci ce va fi de noi?”. Această frază simplă, dar plină de profunzime, le-a întărit și mai mult convingerea că munca lor este extrem de importantă. Centrul de zi al Asociației Zâmbet și Speranță pentru Viitor nu este doar un spațiu unde copiii primesc sprijin educațional și o masă caldă – este singura lor șansă la