„Gata cu risipa!” este un proiect educațional și comunitar implementat de Banca pentru Alimente Oradea, cu sprijinul programului Raiffeisen Comunități – Acceleratorul de ONG-uri, gestionat de Asociația pentru Relații Comunitare.
În localitățile Tinca, Marghita, Tărian, Oradea și Sânnicolau Român, proiectul a adus împreună copii, profesori, părinți și parteneri locali prin instalarea a 5 stații de compostare, organizarea de ateliere educaționale despre reducerea risipei alimentare, dar și de ateliere artistice de pictură pe pânză, în care copiii și-au exprimat viziunea despre un viitor mai verde și mai responsabil.
Activitățile principale ale proiectului au fost:
Compostul este un îngrășământ natural și valoros, rezultat din descompunerea resturilor organice în prezența oxigenului și a microorganismelor benefice. Se obține ușor, chiar și acasă sau la școală, din resturi de legume și fructe crude/ stricate (de evitat ceapa și usturoiul), coji de ouă, săculeți de ceai, zaț de cafea, resturi de flori, carton mărunțit, frunze de grădină sau iarbă uscată.
Se compostează greu, deci sunt de evitat: citrice, coji de avocado, coji de nuci sau cojile de ananas.
Nu se compostează: mâncarea gătită, uleiul (dimpotrivă este dăunător pentru mediu), produsele lactate, carne, oase - acestea atrag rozătoare și alte animale și pot crea neplăceri.
Pe parcursul a câteva luni, aceste materiale se transformă într-un pământ negru, afânat și bogat în nutrienți – perfect pentru a hrăni solul din grădini, ghivece sau livezi.
Compostul îmbunătățește calitatea solului, reține mai bine apa, reduce nevoia de îngrășăminte chimice și contribuie la scăderea poluării prin diminuarea cantității de deșeuri alimentare trimise la groapa de gunoi.
Este o soluție simplă și sustenabilă prin care putem avea grijă de planetă și, în același timp, să oferim un exemplu concret copiilor despre cum funcționează natura.
Montarea stațiilor de compostare în cadrul proiectului „Gata cu risipa!” a adus o serie de beneficii concrete și de durată, atât pentru elevi, cât și pentru comunitate. Iată cele mai importante plusuri:
1. Legătura dintre teorie și practică
Atunci când elevii participă efectiv la un proces (cum e compostarea), informația se fixează mai ușor și pe termen lung. Stațiile de compostare au transformat atelierele educaționale într-o experiență continuă. Elevii nu au rămas doar cu informațiile din cadrul atelierului educativ, ci au avut ocazia să aplice zilnic ceea ce au învățat, aducând de acasă resturi de legume, fructe și coji de ouă pentru a produce compost.
2. Formarea unor obiceiuri sustenabile
Prin implicarea activă în procesul de compostare, elevii au început să-și dezvolte un comportament responsabil față de resurse și față de mediul înconjurător. Această rutină a contribuit la formarea unor obiceiuri ecologice solide, care pot fi replicate în familie și în comunitate. Faptul că au adus constant resturi organice și au văzut cum acestea se transformă în compost le-a oferit un exemplu concret de economie circulară.
3. Impact ecologic local
Stațiile de compostare au redus volumul de deșeuri organice aruncate, contribuind astfel la diminuarea poluării și la crearea unui îngrășământ natural valoros, utilizat în activități de grădinărit și revitalizare a spațiilor verzi din jurul școlilor.
4. Responsabilizare colectivă
Prin concursurile de colectare și implicarea părinților, compostarea a devenit o acțiune comunitară, care a implicat nu doar copiii, ci și adulții din gospodării. S-a creat astfel un sentiment de apartenență și responsabilitate comună.